12 iunie 2013

Mastile afisate in societate

Ieri mi-a fost data spre citire o tema realizata intr-o sala prost luminata, pe o foaie usor mototolita, cu un scris mic si cu destule taieturi. Nimic deosebit, o tema grabita a unui om de la mate-info (unde, fara suparare, creativitatea nu alearga de obicei prin vene; exista si exceptii). Si totusi, a avut o idee la un moment dat care m-a lovit cu adevarul din spatele ei, si anume faptul ca toti suntem niste creaturi false, care se ascund in spatele unor masti pentru a fi placuti in societate. Uite, ideile de genul asta, care apareau cam in toate temele, sunt inca un motiv pentru care ma duc la liceul ala. Oamenii de acolo gandesc normal.

Sa aprofundam putin ideea:
Fiecare dintre noi, daca ar fi luat, dus intr-un oras unde sa i se spuna ca nimeni nu-l va judeca dupa faptele si vorbele sale, s-ar comporta altfel. Macar cu putin, asta e sigur. De ce? Pentru ca nu ar exista teama aia legendara de "gura lumii". Teama ca ceea ce faci nu e corect in ochii celorlalti.
Traim intr-o societate unde suntem nevoiti sa avem de-a face cu alti oameni in fiecare moment al zilei (omul din tufisuri care te priveste prin binoclu approves). Fiecare dintre oamenii astia isi face o parere despre noi, iar noi, ca niste fiinte perfectioniste ce suntem, vrem ca parerea aia sa fie cat mai buna, mai ales ca exista sanse sa avem nevoie in viata de respectivele persoane. Si asa incercam sa ne inabusim anumite porniri nepotrivite, sa nu folosim unele cuvinte care ne trec prin cap, sa mimam zambete cand am vrea sa ne strambam... Sa ne afundam adevarata personalitate undeva unde sa nu fie gasita, inlocuind-o cu tot felul de masti, fiecare fiind folosita intr-o alta situatie.
Recunosc, si eu fac asta. Toti, intr-un moment din viata, au facut asta. Suntem doar niste animale sociale(voi folosi expresia asta tot restul vietii dupa ce fiecare baiat a folosit-o in tema lui) care, in interior, sunt mult mai intunecate, ciudate si sadice decat pretind a fi. Si, ca sa nu ne omoram intre noi pe strazi, alegem sa ne ingradim toate impulsurile de moment, sa ne cizelam si sa ne schimbam radical de frica respingerii.
Putinii oameni care au curajul de a fi ei insasi ajung fie sa fie izolati, fie in puscarie, fie pe fundul unui lac de acumulare. Daca nu am fi invatati de mici "ce e bine si ce nu", probabil ca toti am fi niste salbatici, tanjind dupa libertate si incercand s-o obtinem cu forta. Dar asa, fiind educati in legatura cu normele traiului in societate, suntem obligati sa bagam la cap totul si sa aplicam ceea ce am invatat pentru a intra in linia de productie pe a carei banda scrie mare si clar "Normalitate".
Nu stiu cine a definit normalitatea asta prima oara, dar ar fi trebuit sa se gandeasca la o mica eroare ce poate aparea: nu toti oamenii sunt la fel. Deci, implicit, conceptiile fiecaruia despre normalitate difera. Totusi, ne adaptam la un standard care pare a fi acceptat de majoritate, incercam sa nu iesim in evidenta in mod negativ, ne zbatem sa le fim pe plac tuturor fara a lasa mastile sa ni se lipeasca definitiv de fete.
Pentru ca asa e in lume: nu esti cum trebuie, esti dat la o parte. N-ai decat sa incerci sa te integrezi sau sa mori singur cu 72 de pisici.



*Pe tema asta se poate vorbi muuult mai mult, dar eu sunt obosita si... mai revin cu alta postare, alta data, daca e cazul.

2 comentarii:

  1. Poza m-a lasat fara cuvinte. Am realizat si eu zilele trecute ca sunt exact asa cum trebuie, si nu cum imi place. Fac doar ce spun altii ca e bine, desi mie nu mi se pare corect, si ghemul ala de revolta din mintea si din sufletul meu creste cu fiecare regula, cu fiecare lucru impus. Probabil ca o sa sfarsesc singura, cu 79 de pisici :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poza e cam sadica, recunosc, dar mi s-a parut potrivita pentru a arata cat de departe suntem dispusi sa mergem ca sa fim in rand cu lumea. Poate n-o sa sfarseasca singura niciuna dintre noi totusi :)) Trebuie doar sa gasim un echilibru intre ceea ce vrem si ceea ce trebuie sa facem.

      Ștergere

Tu ce părere ai?

Ti-a placut? Transmite mai departe!