31 mai 2013

30 mai 2013, huh?

Pentru ziua de ieri a fost nevoie de toata rezistenta de care sunt capabila, zau.
M-am trezit la 6:15 ingropata in batiste, cu antibioticul la capul patului si nestiind nici cum se zice la "scoala" in engleza. M-am aranjat in sila si hai la testare la bilingv, sa iau un 6 si sa scap de-o grija. Ajuns acolo am vazut pe langa parcare masini cu absolventi si mi-am zis ca au ceremonie si in curtea liceului, fiindca era plina de lume. Cand colo, toti, dar TOTI erau acolo pentru testare. In total au fost 17 sali de copii, in conditiile in care judetul va avea, pentru anul scolar 2013-2014, doar 5 clase de bilingv/intensiv engleza. Speranta plutea in aer.
La proba scrisa am picat in sala cu Skip, cu care n-am putut sa stau in banca fiindca exact cand era lumea mai frumoasa, a aparut in prag o cucoana urland: You can't stay like this, sjdhctgwcuf! In sfarsit, toti care aveau coleg de banca - adica aproape toti de fapt, nu se gasise nimeni sa stea singur - a trebuit sa departam bancile si sa stam la distanta de alte fiinte umane. Stiloul meu s-a stricat cu talent, improscand totul cu cerneala, because fuck logic that's why.
Eu*dupa ce, inainte sa vina profa in sala, copilul se laudase 5 minute cu cat de bune suntn stilourile lui*: Skipy, n-ai si tu un stiloul din ala smecher in plus?
Skip: E in penar. *care era pe masa cu toate ghiozdanele, gentile, sacii si posesiunile noastre*
Eu: Nu-mi pasa, da-mi-l.
Se ridica biet baiat, cauta stiloul, mi-l da, se asaza la loc. Incepem noi sa scriem nume, prenume, initiala tatatului, grupa de sange a stra-stra-bunicului cand da buzna in sala un nene.
Nenea: X-uleasca e aici? *aia fiind - nu veti ghici niciodata - eu*
Eu: Da.
Nenea: Tu esti X-uleasca?
Eu: o.O Da, eu sunt.
Nenea: Si ai o colega Ywhatever?
Eu: Da. *deja ma setasem pe rapsunsul asta*
Nenea: Si nu stia ca tre' sa-si ia buletinul?
Imi fac eu cruce in minte uitandu-ma la cum se enerva omul ala pe mine fiindca n-avea colega-mea buletin, ii spun ca nu-i problema mea, ii dau buletinul meu sa se convinga ca nu-s spionul Mamei Rusii, ii descriu respectiva tipa si gataaa.
Testul n-a fost nici prea dificil, nici prea usor, avand in vedere ca am avut doar o ora la dispozitie. Am facut si greseli, mai mult pe la corectatul unor propozitii si la verbele din paranteze - le urasc -, m-am minunat cum de fix cand dau eu testul asta apar exercitii noi... In sfarsit, tot tacamul.
Pentru proba orala ne-am imbulzit sa vedem listele si am constatat cu stupoare ca Skip are proba intre 11 si 12, eu intre 13 si 14 si Panchy intre 14 si 15, in conditiile in care, daca se lua in ordine alfabetica, ar fi trebuit sa fie fix invers. A ras baiatul de noi, s-a dus in sala, iar eu si Panchy, ramase singure, am inceput sa exploram liceul in sus si-n jos. O fi el cel mai bun liceu din judet, dar are niste usi oribile.
Am dat o serie de mesaje ca sa-i chestionam pe cei de a 9-a care se presupunea ca trebuie sa intre la 10:30 la ore, am aflat ca fix din cauza testarii noastre intra pe la 1 si ceva, ne-am ofticat si am mers sa mancam pizza. Acolo l-am sunat pe MM, pe care probabil l-am trezit si care nu stiu ce chestie de importanta vitala avea de facut de n-a putut veni sa piarda vremea cu noi.
Cand ne-am intors la liceu, pe la 12:15, pe holuri era o agitatie de nedescris. Intrebam noi ce se petrece, cand colo aflam ca "nu se mai tine cont de ore, intra cine apuca". Pe bune, ma? Asta e legea junglei! La sala mea mai asteptau vreo sase elevi, dar un tip m-a lasat pe mine sa intru inaintea lor - m-o fi vazut nervoasa, trebuia sa ajung cat mai repede inapoi acasa - si m-a si ajutat cu usa, aruncandu-se cu tot corpul in ea ca sa o deschida.
Cand am intrat in sala am reusit sa iau cu talent un rand intreg de banci in maneca de la geaca, sa ma impiedic si sa aproape cad peste examinatoare. Am luat biletul numero 11, care era despre... bautura. Absinthe, mai exact. Am raspuns la intrebari si am ascultat-o pe una dinaintea mea, careia ii picase un text despre animalele de companie. Pe ea au intrebat-o daca are caini sau pisici, cum ii cheama, cati ani au, cate fire de par prezinta pe urechea stanga & co, iar pe mine m-au intrebat... daca am baut nenorocirea aia. A fost ceva de genul "Noi stim ca n-ai 18 ani si e ilegal sa bei asa ceva, dar totusi...". Le-am zis ca prefer sucurile, au ras alea de mine, m-am balbait ca naiba si am iesit, nu inainte de a mai lua odata bancile in primire.
Dupa aceea am mai cutreierat cu Panchy holurile si, fix cand sa punem piciorul in masina, am vazut doi din cei trei crai de la rasarit - a.k.a. aia de a noua - aparand dupa colt. Are you fucking kidding me, life? Injurand pe sub mustata, mi-am vazut de drum si, odata ajunsa acasa, m-am culcat, pentru ca seara aveam... banchetul. Ce potrivire de evenimente, nu-i asa?

* Doar ca si chestie, sper sa iau 9 la testarea aia, chiar daca mai sunt vreo 5 criterii de departajare inaintea ei.

Dupa vreo doua ore de somn, am mers la coafor ca sa obtin ceva decent din claia mea de par, apoi m-am intors acasa unde am constatat, socata in sensul bun al cuvantului, ca machiajul cu tus imi iese perfect ( domnisoara profesoara de engleza m-a intrebat daca l-am facut la cosmetica, hihi -> cum suna "hihi"-ul asta :)) ). In sfarsit, m-am imbracat, m-am dichisit si am intrat pe usa restaurantului la 8 fix.
A mai existat o rochie ca a mea - parte a planului Universului de a-si bate joc de mine -, dar am facut haz de necaz si m-am multumit cu ideea ca macar puteam dansa toata noaptea, spre deosebire de inspiratele tinere care si-au luat tocuri mai mari de 10 cm si care au sfarsit in picioarele goale.
Atmosfera a fost frumoasa, am dansat, am cantat, ne-am agitat pe acolo, am facut poze cu toti profesorii si am mai vorbit cu unii dintre ei, care incepusera sa devina nostalgici. As putea spune toate scenele fenomenale petrecute dar, daca nu-i stiti dinainte pe protagonisti, nu intelegeti nimic, deci ma abtin. Pot doar sa spun ca unii copii au exagerat, aducandu-l la disperare pe DJ cu dorinta lor de manele. Omul a cedat - din pacate - dar s-a suparat destul de rau pe noi.
Banchetul a durat cam 8 ore, afara a plouat torential, inauntru a fost cam cald, de mancare nu prea am apucat sa ne atingem, etc etc. Am constatat cu o oarecare surprindere cat de usor ametesc unii colegi - de la jumatate de doza de bere cu lamaie -, dar asta a sporit momentele amuzante. Au fost melodii de club, hore, Brasoveanca, melodiile astea la moda prin Romania ( la care eu si profesoara de engleza ne-am uitat intelegator una la alta fiindca nu stiam niciun cuvant din niciun cantec ), ceva rock - moment in care am inceput sa ma invart printre mese cantand " I've become so numb, I can't feel you there..." si " Here we are now, entertain us..." - si, bineinteles, Gangnam Style & Harlem Shake, moment in care toti ne-am strans pe ringul de dans si am inceput clasicele dansuri ( profesoara de romana cascase ochii si se uita stupefiata, ca si ceilalti profesori, de altfel). La Rammstein am spus pas totusi.

Si cu asta s-a terminat si ziua de 30 mai, inceputa la 6 dimineata si terminata la 4 noaptea. Mi-au mai ramas 2 saptamani de gimnaziu, o excursie, o tabara - tre' sa mai gasesc inca una - si doua examene.




Versatile Blogger Award


Merci Leontina pentru nominalizare <3




Regulile sunt:
1. Mulţumește-i persoanei care te-a nominalizat.
2. Include link-ul către blogul respectiv.
3. Selectează 15 bloggeriţe pe care le-ai descoperit recent sau pe care le urmăreşti constant.
4. Lasă un link la ultima lor postare pentru a le anunţa.
5. Spune-i persoanei care te-a nominalizat 7 lucruri despre tine.


7 lucruri despre mine ~ Asta ar trebui sa fie destul de usor... cred.

1) Sunt impiedicata. Am obiceiul sa pic pur si simplu si sa ma impiedic de aer si, culmea, cand sunt pe tocuri am mai multa stabilitate.
2) Sunt putin complexata de inaltimea mea, pentru ca sunt piticuta si de vreo doi ani stagnez. Totusi, toata chestia cu inaltimea are si avantaje uneori, fiindca multa lume imi zice ca sunt imbratisabila :")
3) In timpul liber am 4 mari ocupatii: blogging, scris, citit si desenat, fiecare dupa dispozitia pe care o am in momentul respectiv. Prima predomina, pentru ca indiferent de starea mea, pot sa ma bucur/vait/whatever intr-o postare.
4) Am schimbari bruste de atitudine si de multe ori ajung sa ma intreb de ce imi plac anumite lucruri si de ce nu-mi plac altele. De obicei nu reusesc sa gasesc un raspuns si ma bosumflez, dar imi trece repede (e mai usor decat sa-mi schimb gusturile de cateva ori pe saptamana).
5) Nu prea tin cont de parerea oamenilor despre mine. Daca simt nevoia sa tip in mijlocul unei multimi, tip. Daca ma bufneste rasul intr-o atmosfera serioasa, rad. Oamenilor le e greu sa se obisnuiasca cu mine uneori, deci cercul meu de prieteni e format, in marea lui majoritate, de nebuni ca mine.
6) Nu ma omor dupa locurile zgomotoase, desi uneori imi plac si acelea. Prefer totusi o plimbare linistita decat o escapada in club, pe unde umbla prea multi ciudati (si nu ciudati in sensul uman, ci ciudati in sensul "Uite-l si pe ala, hai sa trecem strada ca sa nu ne intalnim cu el"). Asta nu se aplica si la oameni. Unii oameni zgomotosi sunt chiar ok, pentru ca fiind obisnuita cu avalansa lor de energie, mi-e greu sa mi-i inchipui linistiti.
7) Vreau la liceu. O sa gasiti asta de vreo 100 de ori pe aici, dar e adevarul si nu ma pot abtine. Pe de o parte stiu ca imi va fi dor de toti cei din clasa, pentru ca ne stim de atata timp incat suntem ca o mare familie, dar pe de alta parte de-abia astept sa stau mai aproape de toate noile mele cunostinte si sa am profesori noi. E un nou inceput de la un capat la altul, plus ca ieri oamenii din liceul ala se perindau pe holuri in tricouri cu meme-uri fara nicio treaba, ceea ce e un indiciu ca activitatile desfasurate pe acolo sunt epice.




Acum nominalizarile mele:

http://dudus-uita-sa-viseze.blogspot.com/
http://mybookbasket.blogspot.com/
http://walking-on-letters.blogspot.com/
http://bishtrulz.blogspot.com/
http://some-books-are-to-be-tasted.blogspot.com/
http://tftcl.blogspot.com/
http://mich-vs-world.blogspot.com/

Mai putine aici, deoarece calculatorul meu este cum il stiti, deci nu am putut lasa comentarii pentru anumite bloguri fiindca imi cereau codul ala care mie nu-mi apare. Oricum, toate blogurile din blogroll merita nominalizarea si pot prelua aceasta leapsa!


26 mai 2013

Recenzie ♣ Jocurile foamei, by Suzanne Collins



Ai putea supravietui in salbaticie, de unul singur, cand toti cei din jur fac tot ce pot ca sa nu apuci dimineata urmatoare?
Intr-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odata ca America de Nord se intinde natiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douasprezece districte conduse cu o mana de fier, in fiecare an este organizat un concurs sadic si sangeros –Jocurile Foamei. Douazeci si patru de adolescenti sunt rapiti de langa familiile lor si aruncati in lupta pe viata si pe moarte, televizata in direct si urmarita cu frenezie. Doar unul dintre ei se va intoarce acasa faimos, bogat si... viu. Cine va castiga cursa nebuna pentru supravietuire?



Am citit cartea asta pe la sfarsitul lui decembrie, impulsionata de toate parerile bune auzite despre ea.

Panemul este casa lui Katniss Everdeen. Un teritoriu impartit in douasprezece districte, fiecare avand o specializare, fiecare trimitand Capitoliului resursele necesare unui trai opulent. Un teritoriu condus de un sistem nedrept si partinitor ce-l are drept lider pe presedintele Snow.
Katniss traieste intr-unul dintre cele mai sarace districte: Districtul 12. In urma mortii tatalui ei intr-un accident in mina, aceasta e nevoita sa incalce legile, mergand la vanat pe teritorii interzise si vanzand ceea ce prinde pe piata neagra, totul pentru a-si intretine mama si sora mai mica, Prim.
Viata in cartierul marginas e dificila, dar Katniss s-a obisnuit. Vanatul a devenit o rutina, traiul acesta parandu-i-se firesc si, intr-un fel, fericit. Dar totul urmeaza sa se schimbe.
In fiecare an, guvernul organizeaza celebrele Jocuri ale Foamei, in care 24 de adolescenti se lupta pentru supravietuire pe o arena in care conditiile vitrege sunt intrecute numai de dorinta de sange a adversarilor. Motivul pentru care tinerii trebuie sa lupte pana cand doar unul ramane in viata e simplu si egoist: in urma unor rascoale sangeroase, guvernul doreste sa le aminteasca tuturor locuitorilor din Panem ca sunt sub dominatia Capitoliului, revoltele fiind sortite esecului. In ziua in care numele celor doua tributuri sunt alese, pe unul din bilete e scris numele Prim Everdeen. Disperata si constientizand ca sora ei nu are nicio sansa in arena, Katniss se ofera voluntara, urmand a participa la Jocuri alaturi de Peeta Mellark, baiatul brutarului.
Impreuna cu ghida tributurilor din Districtul 12 - Effie Trinket - si cu unul din putinii locuitori ai acestui district care a castigat Jocurile - Haymitch - cei doi tineri ajung in Capitoliu, unde conditiile sunt net superioare celor din provincii: tehnologia este avansata, mancarea este din belsug, iar oamenii traiesc in puf.
Dupa ce concurentii sunt prezentati tarii prin intermediul unei emisiuni televizate - in care Peeta, la sfatul lui Haymitch, isi declara in direct iubirea pentru Katniss -, soseste ziua cea mare, ziua in care incepea cea de-a saptezeci si patra editie a Jocurilor Foamei. Katniss trebuie sa lupte impotriva a douazeci si trei de adolescenti, din care unii sunt masini de lupta special antrenate pentru acest eveniment.
Daca va supravietui puteti afla citind cartea, unde, pe langa incercarea de a ramane in viata a fetei, sunt prezentate atat relatia ei cu celelalte tributuri - *cough* Peeta -, cat si mesajele subtile pe care stilul de a fi al tinerei le transmite tuturor locuitorilor Panemului care spera la o viata mai buna.

Mi-a placut cartea asta destul de mult, fiind preferata mea din toata seria. Am apreciat faptul ca in sfarsit dau de un personaj principal care nu capata peste noapte abilitati extraordinare, ceea ce a facut povestea mai credibila. Poate veti sari intreband "Cine considera credibile niste jocuri in care copiii se omoara intre ei?". Chiar astept sa faceti asta, ca sa raspund: cati dintre voi v-ati uita la asemenea jocuri, daca acestea s-ar difuza la TV?

Katniss a fost, dupa cum tocmai am zis, un personaj pe gustul meu: crescuta cu arcul in mana, uneori coplesita de sentimente, alteori avand destul sange rece cat sa ia cele mai bune decizii pentru a ramane in viata. Ar fi fost interesant daca ar fi cedat mai greu jocului lui Haymitch, gasind alta cale de a induiosa sponsorii. Dar nu, ea a trebuit sa arate afectiune din plin pentru micutul de Peeta, care, dupa mine, a fost doar o povara uriasa. Pe bune, omul ala n-a facut absolut nimic util in toata cartea, decat "X"-ul ala de pe mana lui Cato.
Peeta m-a enervat de la un capat la altul, avand mai putin masculinitate decat o floare de nu-ma-uita. La inceput am crezut ca e doar putin timid, apoi m-am convins ca e pur si simplu fraier, concluzie accentuata si de faptul ca *Spoiler Alert* nu s-a prins ca tipa n-are sentimente pentru el, indiferent de cantitatea de paine pe care a aruncat-o in ea in urma cu 100 de ani. Pe langa asta, dupa ce a fost reunit cu ea, n-a facut decat sa o incurce si s-o faca sa-si riste viata ca sa-i aduca lui medicamentul miraculos al zeilor.
Mi-a placut Haymitch. Mda, betivul ala a fost de departe personajul meu preferat. Initial am zis ca e un nenorocit caruia nu-i pasa deloc de viata celor doi, dar, ca si in cazul lui Peeta, m-am inselat. Pana la urma omul a facut o treaba excelenta, a convins sponsori, i-a sfatuit pe iubitii pufosi ai tragediei si a reusit sa o faca pe Katniss sa inteleaga mesajul ascuns in spatele fiecarui ajutor.
Ar fi multe de zis despre fiecare personaj in parte, dar ma voi rezuma la cateva comentarii scurte: Effie a fost mai mult de umplutura si ca sa demonstreze cat de ciudati sunt locuitorii Capitoliului, Tresh si Rue au fost ok, el onest si ea ghinionista, Cato, Clover & co. au fost niste nenorociti, iar in fruntea tuturor s-a clasat presedintele Snow, personajul malefic - dar totusi calculat - care a privit totul din umbra. Despre Gale nu prea am ce sa spun de acum, fiindca a aparut mai mult in urmatoarele volume, dar totusi: asdfghjkl ce tip!


Actiunea a fost din plin, mai ales fiindca formatul Jocurilor a incurajat descrierile alerte de batalii si de trucuri folosite pentru supravietuire. Si, daca tot a venit vorba de Jocuri, trebuie sa spun ca ideea din spatele lor mi s-a parut geniala. Totul a fost gandit in amanunt: arena, continutul Cornului Abundentei, mutantii, tunurile care anunta mortii si faptul ca ei apar seara pe cer ( chestie care, dupa mine, are rolul de a speria mai tare concurentii ramasi in viata, care n-au decat sa-si faca griji ca lupta va deveni mai acerba ). Ce nu le-a iesit organizatorilor? Scena cu noua regula. A fost o incercare eronata de a amuza si mai tare publicul, oferindu-le false sperante tributurilor. Eh, teribilismul costa, dar daca nu ar fi fost el, probabil ca urmatoarele carti nu ar mai fi avut vreun scop.
Finalul cartii nu a lasat loc de prea multe intrebari. De fapt, singurul lucru care poate ramane pe creierul cititorilor este gandul la repercursiunile avute de ideea cu fructele - idee care i-a lovit fix in fata aia machiata si operata pe organizatorii Jocurilor -, pentru ca era evident ca apele nu pot ramane linistite. Actiunea aceea a avut darul ca, desi a fost realizata din disperare, sa poata avea consecinte si sa miste ceva in inima Panemului. Ce anume? Ce fructe? Despre ce vorbesc aici? Ramane de vazut in volumul 2.

Ca o concluzie, as putea spune ca Jocurile Foamei e o distopie excelent scrisa, cu personaje aproape-deloc enervante ( lucru rar, rar de tot ) si care tine cititorul in suspans pana la ultima pagina... si dincolo de ea.

Nota: 4.5/5


De incercat - Akinator

Trebuie sa incercati asta inainte sa muriti: http://en.akinator.com/
Chestia ghiceste la cine te gandesti ( adica restrange nmarul persoanelor in functie de raspunsurile date la intrebari, ma rog ), oricine ar fi respectivul.
La mine a mers de fiecare data. Imi place chestiuta asta, cred ca mi-o descarc si pe telefon.
Spor la joaca!

25 mai 2013

Quote time ♠ Divergent, by Veronica Roth

*Citatele pot oferi indicii despre actiune, asadar, daca doriti sa cititi cartea in viitorul apropiat, nu ar trebui sa continuati postarea.


"Imi pipai fruntea si fixez podeaua cu privirea in timp ce ies din sala. Nu pot indura s-o privesc in ochi. Nu pot indura sa ma gandesc la Ceremonia Alegerii de maine.
Acum alegerea e a mea, indiferent ce-ar spune testele.
Abnegatie. Neinfricare. Eruditie.
Divergenta."

"Factiunea inaintea sangelui."

"Credem in actele obisnuite de vitejie, in curajul care impinge o persoana sa-i ia apararea alteia."

"... Dar esentialul nu e sa fii fara frica. Asa ceva e imposibil. E sa inveti cum sa-ti controlezi frica si cum sa te eliberezi de ea, acesta e esentialul."

"Nu sunt din Abnegatie. Nu sunt de-a Neinfricatilor.
Sunt Divergenta.
Si nu pot fi controlata."




"Deschid ochii si-mi arunc bratul intr-o parte. Sangele imi picura pe covor, intre cele doua boluri. Atunci, cu un icnet pe care nu mi-l pot stapani, imi aduc mana mai in fata, si sangele imi cade, sfaraind, peste carbuni.
Sunt egoista. Sunt curajoasa."

"Simt cum mi se strange stomacul. Si totusi, in haosul de-aici, al Neinfricatilor, este ceva minunat."

"Si Eric deschide usa dormitorului.
- Voi ne-ati ales pe noi, zice. Acum, noi trebuie sa alegem dintre voi."

"- Scuze, sunt nepoliticoasa? ma intreaba ea. Doar ca sunt obisnuita sa spun orice-mi trece prin minte. Mama tot spunea ca politetea e minciuna intr-un ambalaj poleit."

"- Dar tu ce-ai facut, ai memorat harta orasului pe de rost ca sa te distrezi? il ia la rost Christina.
- Da, raspunde Will, nedumerit. Tu nu?"

"Il aud respirand in spatele meu, zgomotos si precipitat.
- Esti bine, Four?
- Esti fiinta umana, Tris? Sa fii atat de sus... nu te sperie absolut deloc? ma intreaba, gafaind dupa aer."

"Daca Eric e de parere ca am facut bine ceva, inseamna ca sigur am gresit."

"Uneori, plansul si rasul sunt singurele doua optiuni ramase, si rasul pare preferabil in clipa de fata."

" Zambetul mi se lateste indeajuns cat sa-mi scoata la iveala dantura, iar cand ei izbucnesc in ras, rad si eu. Imi vine in minte urcatul scarilor cu cei din Abnegatie, picioarele noastre gasind acelasi ritm, toti fiind la fel.
Nu e asa. Nu suntem la fel. Dar suntem, cumva, un intreg."

"- Ce faci? il intreb.
- Cochetez cu moartea, imi raspunde, razand. Beau langa prapastie. Probabil ca nu e o idee buna."

"Niciodata n-am fost dusa in carca de un baiat solid, nici n-am ras la masa de seara pana sa ma doara stomacul, nici n-am ascultat harmalaia a o suta de persoane, vorbind toate odata. Pacea inseamna constrangere: aici e libertate."

"- Nu mi se pare corect, intervine Peter. Daca o persoana are numai sapte temeri, iar alta are douazeci? Nu e vina nimanui.
- Tu chiar vrei sa discuti cu mine despre ce este corect? Inteleg ce te nelinisteste, Peter. Intamplarea de azi-noapte dovedeste cu certitudine ca esti un las mizerabil. Prin urmare, acum stim cu totii, continua Four, calm, ca tie ti-e frica de o fata scunda si slaba din Abnegatie."

"- Peter probabil c-ar da mare petrecere daca as inceta sa respir.
- Ei bine, imi zice, eu nu m-as duce decat dac-ar avea si tort."

"De ce pretinde lumea ca moartea e un somn? Nu e. Nu e."

"E masiv si cald si neindemanatic. Ba nu, era. Asta e moartea: trecerea de la "este" la "era"."

"Oare sunt conectata la Abnegatie, sau la Neinfricare? Poate ca raspunsul e: la niciuna. Poate ca sunt conectata la Divergenta."

"... Pentru ca esti din Abnegatie, imi raspunde, si atunci cand esti altruista ai cel mai mult curaj."

"-Tu crezi ca primul meu instinct e sa te protejez. Pentru ca esti micuta, sau ca esti fata ,sau Batoasa. Dar te inseli. Primul meu instinct e sa te presez pana cedezi, doar ca sa vad cat de tare trebuie sa presez, imi zice, strangandu-ma la cuvantul "cedezi". Dar ii rezist.
-De ce… De ce e asta primul tau instinct?
-Pentru ca frica nu te decupleaza: te trezeste. Am vazut asta. E ceva fascinant."


Deschideti la pagina 196.

24 mai 2013

Supernatural Wallpaper

Ce sa fac si eu azi? Un wallpaper cu Supernatural, in care am inclus singurul citat uman de pe net *majoritatea sunt intre personaje si se intelege greu ce e pe acolo daca nu se prezinta si contextul*, niste ingeri care cad si pe minunatii nostri - de la stanga la dreapta - Sam, Dean si Castiel, cei trei crai de la rasarit. Adica cei doi vanatori si ingerul, dar ma rog.
.
.
.

For the glory of Supernatural, of course.


22 mai 2013

Fenomene stranii in clasa

Azi o fost - m-am dat pe moldoveneste, long story - o zi taaare ciudata la scoala. Mai intai ca Blq, crezand pentru vreo ora ca nu mai e de servici pe scoala, o venit in clasa si o desenat pe spatele scaunul pentagrama aia din Supernatural. Chestie inocenta, ca doar cine crede in paranormal & co.?
Dar apoi...
~ Recitam incantatia clasica de exorcizare a la Supernatural si fix in acel moment diriga a intrat in clasa(that's actually funny but...)
~ Afara era urat, dar nu batea vantul. Cand, deodata, printr-o singura fereastra deschisa - din 6 - a intrat vijelia. Carti, caiete, pixuri, parul colegelor, totul zbura ca si cum daduse uraganul peste noi. Noroc ca s-a trezit un coleg si a infruntat cu vitejie vantul ca sa inchida geamul, ca in clasa era dezastru deja.
~ Stateam eu la catedra si ii aratam unei doamne profesoare niste subiecte cand, pe loc si dintr-o data, un glob din ala mare de sticla care acoperea un bec a cazut si s-a facut tandari. Din senin! Plus ca, la nici cinci secunde, si becul a crapat si a cazut straniu rau, atarnand de un fir deasupra clasei. Nimeni nu a fost ranit - doamna o fost nitelus zgariata - iar eu mi-am continuat explicatiile, cand, brusc, am realizat ca stau fix sub un alt glob. M-am dat mai in spate si am continuat explicatul.
~ La vreo zece minute se aprind toate becurile din clasa, palpaind smecher vreo doua secunde. Pot sa jur ca alea nu fusesera stinse fiindca era curentul luat, ca in cazul asta nu mai crapa ala mai devreme.

Bonus:
~ La o ora de laborator un pahar Erlenmeyer o inceput sa se miste asa, in voia lui, gol fiind - sa nu ziceti ca era vreo reactie stranie - pe masa. Apoi s-a oprit. Apoi s-a miscat iar.
~ Acum ceva vreme, noapte, intuneric bezna in camera, ma suna Mich. Vorbesc eu, cand colo se aude din telefon o melodie stranie rau, stranie gen film horror, care nu era cu siguranta in memoria telefonului - am verificat dupa - si care nu s-a oprit pana n-am scos bateria.

Concluzia? Suntem bantuiti, buhuhuuu.

Miercurea fara cuvinte: Prieteni necuvantatori







Postarea participa la jocul Miercurea fara cuvinte.

20 mai 2013

Mindfuck


A baby girl is dropped off at an orphanage in 1945. Call her "Jane"
Jane grow up forever alone, until 1963 when she meets a strangely attractive drifter.
Series of disasters. First, she's pregnant by the drifter. Drifter vanishes. Then during the delivery, they find out Jane has both sets of sex organs and to save her life, they are forced to make her a him. Then a stranger that no one knows steals the baby.
Heartbroken, Jane becomes a drifter and in 1970 he stumbles into pop's bar, where she spills the whole story.
Pop is sympathetic and asks if Jane wants to become a time cop.
Jane agrees, and pop takes Jane into a time machine and drops Jane off in 1963, where she is strangely attracted to a young girl, who "he" then impregnates.
Pop goes forward 9 months, steals the baby, and puts drops it off at an orphanage in 1945, then grabs the drifter and brings him to 1985 to enlist as a time cop.
"Jane" becomes an excellent time cop and keeps the job well into old age, where "he" must go and become a bartender to meet and enlist a certain drifter in 1970.

.

.

.



Cel mai "mindfuck style" lucru pe care l-am citit anul asta.

19 mai 2013

Eurovision

Off topic: 8000 vizualizari lumeee <3

On topic: Se putea sa nu postez eu despre asta? Romania s-a clasat pe locul 13, dar cu siguranta numarul nostru a fost epic, atat de epic incat toata Europa/lumea vorbeste despre el. Ok, a fost socant si gay si Dracula si Twilight, toate la un loc, dar a facut senzatie. Voi ati vazut ce-i pe Tumblr si pe Twitter? NU? Pai cautati. Va arat eu cateva chestii care m-au facut sa rad cu lacrimi:



Romania was the best, hands down. A man singing in the highest falsetto ever in a long, leather, diamond studded, high collar, v-neck, Dracula dress while almost naked male contortionists danced around him with red veils? Um yes!!!

Cum vi s-a parut Cezar? Ce parere aveti despre avalansa de chestii? Eu habar n-am daca o sa ne scoata tara in evidenta in bine sau in rau. 
Romania - tara sopranelor iubitoare de dubstep care in timpul liber sunt vampiri gay


18 mai 2013

Buuun

Din seria my awkard life, vine acum o noua postare pe care o fac pentru ca pot si pentru ca am aflat rezultatele la "Stiinte pentru Juniori", ceea ce... mda.
~ Am inceput sa ma uit la Supernatural. Awesome de la un capat la altul. Probabil ca voi imbatrani pana termin toate sezoanele, dar presupun ca merita, deci inainte cu episoooduuul... 9 ._.


~ Mi-am mai gasit o rochie. Da, deci dupa ce am cautat 6 ore si am gasit ceva de care nu eram perfect multumita, am simtit acum cateva zile "conexiunea" cu... prima rochie care mi-a iesit in cale(si din intamplare pe deasupra). Acum am doua rochii si fac ala bala portocala prin casa incercand sa aleg.

~ Sunt a doua pe judet la SPJ, fiind luata de...Rus. Stima mea de sine is going down, going down, going down... Am facut atat de praf la fizica incat nu mi-a venit sa cred. 7 puncte din 30! La bio am facut ok, la chimie ne-a bagat acidul ala cu nume naspa si bicarbonatii aia - de care am zis ca nuuu pot fi acizi, ca doar aia sunt si la problema urmatoare si doar nu ne-or da doua probleme cu aceeasi chestie - dar m-am descurcat, iar per total... locul doi e ok. Tot nationala se numeste.

~ Mi-o rasarit pasiunea pentru capsuni cu Nutella. Doamne, fericire pura, zau.
~ Am scapat de scoala azi daca tot am fost la concurs, i-am vazut pe Rus si pe Panchy, plus alte elemente figurate - biologiaaa - si am avut ocazia sa vad ceva... priceless: dupa o ora de concurs, unul s-a ridicat si a predat lucrarea. In urmatoare clipa, trei sferturi de clasa a facut acelasi lucru, la unison. Aia mi-a crescut nitel stima de sine, mai ales ca pan' la urma in clasa am ramas doar eu cu Rusul timp de vreo jumatate de ora, asteptand nemurirea sufletului a.k.a. idei. Siii am realizat de-abia cand am ajuns acasa ca se face scoala sambata si ca existau sanse sa fie si Skipy pe acolo.

~ Eu: Mai am doar Cangurul la mate si gataaa, libertate, chestii, socoteli.
Viata:...
Viata:...
Viata:...
Viata: Lol, tu nu te inveti minte. O nationala in miezul verii sa fie!
Eu: Fuck you too.

~ Sunt un praf de sentimente in momentul asta, in masura in care pot sa mai simt fiind ataaat de obosita. Adica dansatorul e adorabil si idiot, dar Rusul era asa... asa azi, desi s-a tuns si ii sta destul de naspa. Si Doamne, cat a luat la fizica omul/robotul asta. Doamne fereste. Si pentru numele lui Dumnezeu, baieti, de ce va tundeti exact cand aveti parul perfect? T_T

Ataaat de la mine pe moment, poate ca am sa scriu si ceva decent/demn de citit curand. Pana atunci pace si ce-ati mai facut voi?

15 mai 2013

Baieti rai


You know shit just got serious when I put an image before the post, not after it.

Poza de mai sus ne prezinta un adevar general valabil, fapt de care m-am convins pe principiul "vazut, incercat".

E vorba despre adevaratii baieti rai, cei pe care ii poti recunoaste de la o posta, nu aceia care-si ascund pornirile pana cand ajung sa te cunoasca mai bine si care, pana la urma, sunt doar niste mincinosi care se ascund in spatele unor masti idioate. Nu e vorba nici despre cei ce se considera rai dintr-o prostie, cei care fac lucruri prostesti, neavand acea sclipire sireata unica in ochi. Nu. Aici vorbim despre baietii aceia care par periculosi, care fac lucruri gresite si de care ai fost invatata sa te feresti.
Dar nu poti.
Au acea aura misterioasa in jurul lor, care parca iti urla din spatele atitudinii nepasatoare: "Hai mai aproape. Afla ce-i cu mine de fapt. Stiu ca vrei." Si tu, neavand ceva mai bun de facut, te duci, curioasa din fire, dorind sa dezlegi misterul tipului rau. 
Vorbiti, radeti, glumiti, conteaza mult si contextul... dar ce te faci, prostuto, daca te indragostesti de el? Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, vei realiza cu siguranta ca ai fost invaluita de sarmul tipului rau si ca tocmai nepasarea lui te-a adus in starea asta. 
Taci si indura, pentru ca sub nicio forma, niciodata nu vei putea fi cu baiatul rau. De ce? Fiindca tu esti fetita buna, care nu poate dezamagi. Ai urcat pe un piedestal si acum nu ai de ales decat sa ramai acolo, la inaltimea asteptarilor care te preseaza din toate partile, in timp ce el e cu un nivel mai jos, traindu-si viata.
Ironic.

Am sa va povestesc odata ce si cum. Ar fi o eliberare. Pana atunci, astept toamna. Da, e o crima sa nu-mi doresc vacanta de vara, dar vreau sa cunosc oameni noi, vreau sa gasesc un baiat dragut si prietenos si cuminte care sa ma faca sa uit de cel rau si nebun si adorabil. Si daca n-am sa pot... ei, asta ar fi ceva. Pentru ca e greu sa ignori un tip rau dansand pe fundal in timp ce tu vorbesti cu baiatul cuminte.

14 mai 2013

Hai cu Margineanu

Voi stiti ca-mi dau pumni in cap la ora asta, amintindu-mi ca am sters dintr-o prostie inregistrarea? Nici nu intrebati, lasati-ma sa aberez ca sa ma simt mai bine.
Nu e nimeni pe strada ochii tristi sa mi-i vada...

11 mai 2013

Chucky a gasit o rochie

A fost odata ca niciodata o Chucky. Si aceasta Chucky si-a cautat o rochie de banchet. Si a gasit una. Sfarsit.
Ma rog, nu a fost ca in povesti, cu tipa intrand, vazand o rochie si simtind o conexiune din aia epica care sa-i demonstreze ca a gasit ceea ce-si dorea. Mai degraba a fost multa durere de picioare, cateva zeci de rochii si un car de nervi. In final am gasit o rochie care sa nu stea pe mine ca pe gard, sa aiba bretele, sa fie mai simpla, nu plina de blitz-blitzuri si zorzoane, etc etc. Poza nu-i fac, nu cat timp nu-i pe mine. Va zic doar ca-i de-un albastru din ala electric pretty awesome si ca n-am gasit pantofi/orice altceva ce poate fi purtat in picioare. Bine, erau niste papuci albastrii, dar nu se pun.

In alta ordine de idei, v-am zis ca o sa castige unul din preferatii mei si asa a fost. A castigat nenea cu cateii, al carui numar n-am apucat sa-l vad. Nici pe ventriloc, nici pe magician. Fix pe aia i-am ratat, trebuie sa-i caut pe undeva sa vad si eu ce-au facut. E acum reluare la emisiune. Ai din baletul lui Edi au facut miscarea lui Blq! Epic. E draguta si ideea filmelor mute, iar tipele cu mustati arata chiar mai bine decat baietii. Pacat ca am ratat numerele propriu-zise, dar meh, somnul a meritat.

Mai am de facut un colonist si ma apuc de al treilea sat in Travian. So much win. Whoop whoop. Trebuie sa astept sa se finalizeze pregatirea celui de-al doilea ca sa-l trimit in Capitala, sa nu mi-l omoare careva. Ma rog, cine stie cunoaste, e greu sa explic toata structura jocului cand eu nu ma pricep sa spun nici ce-am papat la cina aseara.

Poate apuc sa ma uit si la cateva episoade din Supernatural, sau sa-mi refac desenul la... desen. Am asa o idee noua si imi trebuie timp ca s-o aplic, fiindca e destul de migaloasa & shit. Si totusi, sa-l mai vad pe Jensen vreo 80 de minute e foooarte tentant *a se citi cu intonatie*.
Ce weekenduri naspa. Nu mai vreau scoala, nu mai vreau concursuri, nu mai vreau decat sa dorm si sa citesc. Mult.

Intelegeti ce vreti din poza asta.

10 mai 2013

Finala "Romanii au Talent"


Hai sa o facem si pe asta. In seara asta pe ProTv e finala de la Romanii au Talent, unde vom afla cine e cel mai talentat roman al tarii pe sezonul asta.
Ok, Bartos canta live. Let's scream. "Am un aer sexy" - da, da ai. Genial om, genial va spun.
Pe seara asta eu am 4 favoriti: ventrilocul, tipul care deseneaza cu sclipici, dresorul si magicianul. Unul din ei trebuie si va castiga. Ramane de vazut care.
Nu stiu sigur daca apuc sa ma uit pana la sfarsit, dar am sa incerc, fiindca in finala sunt cei mai cei, cei ce merita vazuti. Si nu vreau sa ratez reactiile juriului la diversele numere. Fata lui Mihai cand e socat e priceless, rasul lui Andi la fel. Andra e mai de decor si ca sa fie cineva sa laude si sa cante peste concurenti, dar trecem peste.
Cei 15 finalisti sunt aici cu nume si poze - sexy oameni -:


Voi va uitati? Aveti vreun favorit si, daca da, care e acesta?


9 mai 2013

Cover reveal: Allegiant (Divergent #3)

*Tobele*


Odododo. E draguta, presupun ca apa aia inseamna libertate sau are legatura cu Eruditia. Oricum, e probabil vorba despre disparitia factiunilor *fiindca nu e simbolul niciunei factiuni*, ceea ce ma face sa astept cartea si mai mult. Autoarea a zis ca apare in carte, deci e fie simbolul celor fara factiune, fie cel al... tuturor, cand se reunesc ( daca nu apare vreun complot... Eruditi, va banuiesc ), fie al celor din afara gardului. A, si in partea de jos apare aeroportul O'Hare, deci sa ne asteptam la avioane si calatorii?
Ma deranjeaza putin titlul - nu stiu daca am mai zis asta pe aici - fiindca nu rimeaza cu primele doua atat de bine, dar probabil ca va avea legatura cu cartea, mai ales ca al treilea volum vorbeste despre lumea exterioara si toate cele. Daca nu ati avut curiozitatea sa cautati cuvantul, vi-l arat aici:

al·le·giance
n. Loyalty or the obligation of loyalty, as to a nation, sovereign, or cause.



Sper ca ultima carte va fi la fel de buna ca prima si muuult mai buna decat a doua. Asteptari mai mari nu am.
Voi? Asteptati cartea?

8 mai 2013

Recenzie ♣ Naluca si Naucul, by Stacey Kade

Năluca
Nu e vina mea că m-am născut frumoasă, cu păr blond şi mătăsos şi un simţ ascuţit a ceea ce lumea NU trebuie să poarte. Şi totuşi, viaţa mea nu e perfectă, mai ales de când am murit. Călcată de autobuzul şcolii plin cu tocilari ─ să existe oare o soartă mai oribilă? Se pare că da... mă fac nevăzută, făptura mea dispare şi reapare, fără să o pot controla. Şi, peste toate, singura persoană care poate să mă vadă sau să mă audă este Will Killian, un ratat şi un fraier TOTAL, iar el refuză să mă ajute!
Trebuie să capăt control asupra vieţii mele de după moarte, şi asta repede, înainte să dispar pentru totdeauna. Dacă l-aş putea convinge pe Will să vorbească cu mine, aş avea o şansă. Dar asta înseamnă să-i încredinţez secretele mele... iar eu nu mă încred în nimeni, viu sau mort!

Năucul
Mama crede că mi-am pierdut minţile. Psihiatrul meu vrea să mă închidă într-un ospiciu. Practic, viaţa mea e tare naşpa. Şi asta a fost înainte ca Regina Balului să înceapă să mă bântuie. Alona Dare a fost o adevărată pacoste când era vie; moartă, e şi mai rău.
Mda, eu pot să văd, să aud şi să ating fantomele. Acum, când mai am doar câteva săptămâni de şcoală, tot ce vreau e să termin cu bine liceul şi să plec de aici. Dar cu o majoretă moartă care nu vrea să mă slăbească deloc, şi o nouă fantomă violentă care mă vrea mort... am încurcat-o.
Alona şi cu mine am putea să ne ajutăm reciproc... asta dacă am încerca să nu ne mai urâm atât de tare.
Da, vezi să nu!


Daca tot am terminat seria, m-am gandit ca as putea face o recenzie macar pentru primul volum.
Alona Dare a fost desemnata de 3 ori regina balului, e sefa echipei de majorete si se numara printre cele mai populare fete din liceu. Asta pana cand autobuzul scolii decide ca lucrurile nu pot ramane asa si... o calca. Ramasa undeva intre Taramul celor vii si Lumea de apoi, Alona cauta o solutie pentru problema ei. Si cine o poate ajuta? Nimeni altul decat Will Killian, tipul ciudat care se imbraca numai in negru si a carui viata e un esec total.
Will poate vedea fantome. Alona e o fantoma. Pana acum totul e bine si frumos, dar ce se intampla cand cele doua personaje nu vor sa coopereze? Nimic bun. Mai ales cand in scena intra si un spirit malefic, o prietena ciudata, un psihiatru si o tipa aflata in coma de cateva luni.

Cartea aceasta e amuzanta, usor de citit si abordeaza subiectul fantomelor intr-un fel diferit, fara a apela la exploratori curiosi si case bantuite. Se numara printre putinele carti care m-au facut si sa rad, dar si sa plang putin, cele doua stari alternand odata ce dadeam paginile.
In prima parte a cartii ii avem in prim-plan pe Alona si pe Will, care isi servesc replici acide - dar al caror sarcasm este extrem de haios -, se ciondanesc tot timpul si incearca in acelasi timp sa le ajute pe celelalte fantome care nu-i dau pace "naucului", dorind ca acesta sa trimita mesaje celor vii in numele lor.
Pe parcurs lucrurile se complica, spiritul malefic ce-i face zile fripte lui Will parand a deveni din ce in ce mai puternic. Nimeni nu intelege ce vrea, iar baiatul nu poate cere ajutor. De ce? Simplu: daca cineva ar auzi ca el poate vedea fantome, l-ar trimite direct la spitalul de nebuni... care e deja o alternativa luata in calcul de mama lui.

Personajele au fost conturate foarte frumos, intr-un mod natural si credibil - in masura in care un om ce vorbeste cu fantomele si o fantoma pot fi credibili -, care face lectura sa se desfasoare cu multa usurinta. Toate replicile sunt geniale, reusind sa redea perfect sentimentele celor ce le folosesc. Autoarea reuseste sa-si modifice stilul in functie de situatie, putand fi atat amuzanta, cat si serioasa in momentele tensionate ale cartii.
Actiunea se desfasoara mai greu la inceput, dar pe parcurs devine mai captivanta, facand cititorul sa se intrebe ce intorsatura poate lua fiecare situatie. Cartea a reusit sa ma uimeasca de cateva ori, intamplarile  avand un curs complet diferit fata de cel la care ma asteptam. Au fost si cateva momente romantice, dar si unele dramatice, in care personajele nu pareau a avea vreo scapare.

Per total, cartea reprezinta un inceput frumos pentru serie, reusind sa ne prezinte tot ce era necesar despre personaje si contextul in care se petrecere totul, dar lasand in acelasi timp o umbra de mister in legatura cu anumite lucruri ce urmeaza a fi abordate in detaliu in volumele urmatoare.

Nota: 4.3/5

7 mai 2013

Ce mai face Chucky

Postez in ritmul unei gaini pe calmante in ultima vreme si n-as spune ca am vreun motiv mai intemeiat decat lenea. Daaar, cum am o viata si in afara blogului (Pe bune... nu, zau. Da, vorbesc serios.), se intampla sa imi umplu timpul cu fel de fel de activitati. Asadar e cazul sa fac un update legat de vietisoara mea:
- I'm single again. Fuck yeah.

- Tre' sa fac invitatiile la banchet si mi-e atat de sila de ele ca n-am cuvinte sa va descriu. Sper sa iasa umane, ca deja o vad pe diriga sarind la cinci metri ca "Ce-s astea?". Eu am zis de la inceput ca ma bag in afacere cu conditia sa nu comenteze nimeni, dar cine stie ce pipita se trezeste din somnul cel de toate orele sa-mi critice mie talentul in PS?

- Stiintele sunt in mai putin de doua saptamani, iar biologia ma termina. Nu-mi amintesc nimica-nimicuta, la chimie & fizica n-am repetat nimic... Sanse maaari.
- E posibil sa raman forever alone in clasa la liceu. De unde acum cateva luni tot poporul se ducea in clasa in care vreau eu, acum fug care incotro. Stiti ca s-a deschis liceu la strastrastrabunicu' in deal? Puteti merge si acolo, lasati-ma balta, nu ma supar, nu-nu!

- Vacanta nu vrea sa mai vina odata. Vineri avem doua teste, saptamana viitoare teza, peste doua saptamani teze... Viataaa. Plus Cangurul si alte astea. Si n-o sa ghiciti! Am testul de bilingv in aceeasi zi, dar aceeasi zi cu banchetul.
- Ca tot veni vorba de banchet... Rochie nu. In teorie tre' sa merg sambata sa cutreier dupa o rochie finuta si draguta si dupa pantofi de oameni cu laba piciorului ca a unei pustoaice de 8 ani, dar cine stie cum se mai decide Universul sa-mi joace o festa?

- Sunt nascuta in aceeasi zi ( ma rog, doi ani diferenta ) cu aia din BlaBla Band de nu avea toti dintii cand a inceput serialul( e asta un serial totusi? ). Din fericire compenseaza viitorul prof de mate prin awesomeness. Si totusi e trist. Trist ma, trist de tot.
- Gata, ma apuc de cautat clipart-uri pentru invitatie. Urati-mi bafta!

Voi ce mai faceti zilele astea, fratilor?


5 mai 2013

Paste fericit!

Daca va uitati in dreapta mai vedeti titlul asta de vreo 20 de ori, but who cares? 
Paste fericit tuturor!

Large
Large
.
.
.
.
.

Large

2 mai 2013

Tipare vs. Revolutionari

Ma cam cert de jumatate de ora pe tema societatii actuale cu un prieten. Presupun ca e mai productiv decat un conflict intre doua tipe blonde care se cearta pe posete si rujuri, dar oricum nu e placut sa incerci sa-ti impui punctul de vedere in fata unui visator.
Cu totii am trecut prin perioada in care chiar am crezut ca putem schimba lumea. Cu totii am fost revolutionari cu numele si cu gandurile pe care le purtam, cu dorinta de a face lumea sa progreseze. Si unii inca sunt. Eu nu ma numar printre ei, fiindca in ultimul timp mi-am dezvoltat un sistem: sa fiu realista indiferent de situatie. Sa nu-mi fac planuri si sperante care se pot spulbera la prima adiere de vant. Stiti ce se spune despre persoanele pesimiste (sau, dupa mine, infipte prea mult in realitate): daca se intampla cum credeau se asteptau deja la asta, iar daca se intampla ceva mai bun, sunt placut surprinse. E o situatie in care iesi castigator orice s-ar intampla.
Asta va fi o postare lunga, pentru ca degetele mi se misca tare usor pe tastatura cand am un punct de vedere de exprimat si cand simt nevoia sa ma descarc de toate parerile pe care le-am tinut pentru mine pana azi. Poate unii dintre voi nu veti fi de acord cu mine si inteleg perfect asta. Am perioade in care nici eu nu cred in ceea ce urmeaza sa spun.

Cati dintre noi nu doresc sa duca o viata nebuna, libera, in care sa-si asume toate riscurile si sa faca tot ce le vrea inimioara? Dar cati dintre noi vor trai o asemenea viata? La prima intrebare raspunsul e simplu: toti vor o asemenea viata. La a doua intrebare e mai greu, dar pot estima ca foarte putini au posibilitatea de a trai dupa propriile reguli. ( Remarcati ca n-am nimic impotriva unui asemenea stil de viata pana intr-un punct cand nu se mai poate si gata. O mica abatere de la normal nu strica din cand in cand. ) De ce? Pentru ca societatea are deja niste cutiute frumoase, cu numele scris egal si monoton, care se numesc tipare. Am fost crescuti dupa ele, educati dupa ele... Totul pentru ca in final sa ne incadram perfect in societate, sa avem aceleasi ganduri, sperante si vise ca restul lumii.
Nu sunt de acord cu asta. Cred in individualitatea fiecarei persoane. Ceea ce nu cred este ca un singur om, sau un grup de oameni, pot schimba cu adevarat ceva. Nu ma poate convinge nimeni ca o mana de "revolutionari" care isi doresc sa faca o diferenta sunt si in stare sa o infaptuiasca. Ca toti ne dorim asta pana intr-un punct nu e neobisnuit, dar ca ne si credem capabili de a face o schimbare radicala... E putin deplasat. Ar fi in regula daca toti am avea acelasi plan, daca ne-am uni si ne-am exprima punctul de vedere ca un grup. Dar nu, noi suntem disipati pe tot globul si avem pareri diferite despre progres, asa ca am sfarsi oricum prin a ne contrazice pana cand niste oameni normali, crescuti dupa tiparele atat de obisnuite, ne-ar bate pe umar si ne-ar aminti ca n-am facut nimic pana la urma.

Adolescenta e perioada in care ne formam propriile opinii - pe care cei din exterior ni le modifica putin mai tarziu, ajungem si acolo imediat - si in care ne permitem sa visam. Si eu visez sa ma mut in America, sa public ceva carti si sa-mi fac niste tatuaje ale caror modele le-am ales de mult timp. Dar nu visez sa schimb lumea.
Nu mai visez. Pentru ca stiu ca in 15 ani voi fi prea ocupata sa-mi caut un loc de munca si sa-mi intemeiez o familie pentru a ma mai preocupa de restul lumii sau pentru a face bungee jumping cand ma taie capul. Exista anumite lucruri indispensabile unui trai decent care imi taie din avant. Traiesti cum vrei pana intr-un punct cand realizezi ca nu mai ai cu ce sa traiesti. Si atunci te mai salveaza skydiving-ul sau conceptiile diferite despre cum ar trebui sa evolueze lumea? Sau noptile nebune? Sau mult-ravnita libertate?
Se spune ca daca nu crezi cu adevarat in sansele tale, atunci esti fara speranta de la bun inceput. Dar daca tu chiar crezi, daca speri din tot sufletul, asta cu ce ajuta? Cu nimic atata timp cat nu ai puterea de a actiona. Din vorbe cu totii suntem revolutionari, avem idei marete si suntem in stare sa modificam totul. Cu practica e mai greu.

Pana la urma toti ajungem tot acolo, in locul care ne e rezervat dinainte de societate. Ajungem ce trebuie sa fim, ocupam locul pentru care am fost pregatiti toata viata. Si atunci nimeni nu mai spune ca "X a avut un alt plan pentru lume" sau ca "Y s-a gandit la chestia asta exceptionala care ar imbunatati traiul tuturor". Atunci se instaleaza in mintea fiecaruia ideea ca drumul cuvintelor nu duce prea departe si ca actiunile sunt prea greu de infaptuit. Si ne multumim cu ce avem, cu lumea care ne inconjoara, asa cum e ea. Uitam de viata aia libera si fericita pe care n-am reusit s-o avem si ale carei sanse de existenta scad cu fiecare secunda trecuta.

Da, suntem invatati ce sa gandim si da, nu avem stapanire totala asupra viitorului nostru. Dar asta se intampla pentru ca, daca ar fi dupa noi, ne-am impune stilul de viata si asupra celorlalti, sperand la o imbunatatire. Si s-ar ajunge la alte tipare. E inevitabil. Orice om care viseaza isi arunca visele si asupra celor ce-l inconjoara, gandindu-se ca, intr-o lume in care lui i-ar fi bine, tuturor le-ar fi. Deci chiar daca am reusi sa ne indeplinim dorintele, societatea ar ramane, in esenta la fel. Poate ar fi promovate alte valori, dar asta nu e o schimbare. E doar o inlocuire care sa faca totul sa para diferit.
Intr-o lume croita dupa gandurile mele, toti s-ar incadra in tiparele mele. Poate ar fi mai putin rigide, poate ar permite mai multe lucruri, dar asta nu inseamna ca nu ar exista. Si e la fel pentru toata lumea. Nu putem trai fiecare in legea noastra; nu e firesc.
Intr-un final toti suntem la fel. Diferim prin gandurile intime, prin vise, prin dorinte, dar din exterior suntem la fel. E bine sa visam, dar atata timp cat suntem constienti ca unele vise nu devin realitate. Altfel, e doar un obicei nesanatos care nu ne va aduce decat dezamagiri.
Ocupam un loc egal si nu putem schimba mai multe decat ceilalti. Si asta e ok (?)


1 mai 2013

Ghid de sanatate - De pe mail adunate (1)

Stiti toate mailurile alea pseudoinspirationale care circula peste tot? M-am gandit ca as putea pune si pe aici cateva, din moment ce sunt destul de dragute si ar mai pastra putina activitate pe blog cand nu am timp sa scriu postari propriu-zise.

Unul din cele mai bune ghiduri de sanatate trupească și sufletească !

Sanatate
1. Bea multa apa.
2. Ia un mic dejun de rege, un dejun de print si o cina de cersetor.
3. Mananca mai multa mancare care creste in copaci si in plante si mai putin din cea care este manufacturata.
4. Traieste cu cei trei 3 E : Energie, Entuziasm si Empatie.
5. Gaseste putin timp ca sa meditezi.
6. Joaca-te mai des.
7. Citeste mai multe carti decat ai citit in 2012.
8. Asaza-te, in liniste, cel putin 10 minute in fiecare zi.
9. Dormi cel putin 7 ore.
10. Mergi in fiecare zi timp de 10 pana la 30 de minute si, mergand, surade.

Personalitate
11. Nu-ti compara viata cu a celorlalti. N-ai nici o idee cum poate fi viata lor.
12. Evita gandurile negative sau lucrurile pe care nu le poti controla. Investeste mai degraba energia in momentul prezent.
13. Nu face prea mult. Cunoaste-ti limitele.
14. Nu-ti pierde pretioasa ta energie in barfe.
15. Viseaza mai des cu ochii deschisi.
16. Invidia este o pierdere de timp. Tu ai deja tot ceea ce iti trebuie.
17. Uita problemele din trecut. Nu rememora celorlalti erorile trecutului. Asta o sa ruineze fericirea din prezent.
18. Viata este prea scurta pentru a o risipi răzbunându-te.
19. Impaca-te cu trecutul tau ca sa nu-ti ruineze prezentul.
20. Nimeni nu are grija de fericirea ta decat tu insati.
21. Fii constient ca viata este o scoala si ca tu esti aici pentru a invata. Problemele fac pur si simplu parte din curriculum-ul tau; ele apar si dispar ca ora de algebra, dar lectiile pe care le vei invata sunt pentru toata viata.
22. Surade si razi cat mai des posibil.
23. Nu trebuie sa castigi fiecare cearta. Accepta sa fii in dezacord.

Societate
24. Telefoneaza cat mai des prietenilor sau trimite-le mail-uri.
25. In fiecare zi, da ceva bun cuiva.
26. Iarta atat cat este posibil.
27. Petrece timp cu oamenii mai in varsta si cu cei mici.
28. Incearca sa faci cel putin trei persoane sa surada, in fiecare zi.
29. Ce gandesc ceilalti despre tine, nu este treaba ta.
30. Serviciul tau nu va avea grija de tine cand vei fi bolnav. Prietenii tai, DA. Pastreaza legatura.
31. Nu urî pe nimeni, chiar dacă ai motive; te încarci negativ în mod inutil.

Viata
32. Comporta-te bine !
33. Arunca tot ce nu este util; pastreaza ce este frumos sau vesel.
34. Natura vindeca totul.
35. Indiferent ca e vorba de o situatie buna sau rea, ea se va schimba…
36. Putin conteaza cum te simti; scoala-te, imbraca-te si prezinta-te.
37. Ce este mai bun urmeaza sa ti se intample.
38. Cand te trezesti dimineata, multumeste ca esti in viata.
39. Eul tau interior este intotdeauna fericit. Deci, fii fericit !
40. Transmite acest "ghid" celor pe care îi iubesti, la care tii!


Ti-a placut? Transmite mai departe!