18 august 2012

O lectie despre planurile de vacanta

In aceasta minunata zi monotona de vara am invatat o lectie care ma pocneste de fiecare data cand incerc sa ma abat de la adevarul ei: nu are rost sa-ti faci planuri. Nu conteaza cat de pornit esti sa faci aia si asta si ailalta, la final totul se rezuma la cateva momente in care trebuie sa iei decizii. Si nu le iei. Eu, cel putin, visez de cand ma stiu la "vara perfecta", in care sa-mi pun in aplicare toate ideile trasnite si sa pot taia toate activitatile de pe lista care e la fel de batrana ca si mine.
Totusi, oricat de entuziasmata sunt la fiecare inceput de vara, intotdeauna sfarsesc prin a fi dezamagita de minusculele/inexistentele realizari si sa-mi intorc capul spre un nou an scolar, avand in minte faptul ca nu se va alege nimic de el. Ironia sortii este ca de fiecare data se alege ceva bun din cele noua luni petrecute in banca aia de pe randul de la perete, alaturi de fata careia ii prezint la fiecare inceput de vacanta ideile mele si care, cu multa intelepciune, imi spune acelasi lucru: "Asta ziceai si anul trecut."
Revenind la drama din prezent, sunt cat se poate de uimita de nemultumirea pe care o am la adresa acestei vacante. Pana la urma am fost in doua tabere de toata frumusetea, m-am imprietenit cu niste oameni extraordinari si am trait cateva experiente unice. Si totusi, singurul lucru care ma impiedica sa fiu cu adevarat incantata e afurisita de lista de pe care n-am bifat destule obiective.
Ma gandesc serios sa-i dau foc si sa arunc cenusa intr-un tomberon, odata cu toate ideile preconcepute despre cum ar trebui sa fie o vara ideala. Pana la urma nu conteaza incadrarea intr-un anumit program, e mai important sa fiu spontana si sa gasesc ceva interesant in fiecare lucru marunt pe care il fac.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Tu ce părere ai?

Ti-a placut? Transmite mai departe!