29 august 2012

Radio, cu bune si rele

Cum stateam eu astazi in masina holbandu-ma la diverse persoane ce treceau pe strada speriindu-se de uitatura mea, imi vine geniala idee de a da drumul la radio. Schimb eu gramada uriasa de canale ( 6 la numar ) si dau ba de Smiley cu mortul sau umblator, ba de Flo Rida trancanind in versuri despre cum vrea el cu ardoare un blowjob, ba de roboteii de la Romania Actualitati vorbind despre nocivitatea internetului si despre cat de smecher e sa asculti la radio ( da' ce sa asculti, ca asta e problema? ). In sfarsit, increderea mea in lume era pierduta pe vecie cand, venind ca un semn divin, melodia Bad Day a lui Daniel Powter a inceput pe Kiss Fm.
Bineinteles ca am fost in culmea socului, uitandu-ma la micutul aparat ca la un soi de creatura de origine extraterestra si inchinandu-ma in paralel, ca asta nu era lucru curat! Adica na, e o melodie relativ noua, e destul de ritmata, fara a aavea totusi "bumti-bumti"-ul ala enervant. Totusi, versurile sunt destul de dragute ( si asta o spun eu, stiind prea bine ce ascult de obicei ) si vocea tipului e cat se poate de frumoasa. Aceste doua motive duc la concluzia ca o asemenea melodie nu are ce cauta la radio in zilele noastre. Nu, dom'le, acum nu se asculta decat muzica de club, avand maxim 10 cuvinte in continut si persoane imbracate sumar in videoclip. Eventual, o data la o suta de ani exista posibilitatea de a auzi vreo trupa veche ( dar comerciala, gen ABBA ) sau vreo melodie care sa nu apartina genului pop, subspecia bataiala ( ca doar trupe bune sunt si acum, dar cine sa le ia in seama? ).
Asadar, muzica data la radio e praf in proportie de 95%, iar melodiile incadrate la 5% au si ele scopul lor, nefiind date fiindca sunt bune si atat. Cat despre emisiuni, acolo nu comentez fiindca imediat ce aud vreo dezbatere la radio schimb postul.




Siii melodia:





25 august 2012

Today

Ziua de azi a inceput normal, s-a desfasurat normal si s-a terminat normal, asa ca habar n-am de ce simt nevoia sa scriu despre ea.
M-am trezit de dimineata ( m-am spalat pe maini pe fata :)) )...
Am vorbit cu Googga iar si iar si iar, am desenat tot ce m-a traznit capul sa desenez si am pierdut cu succes vremea pana la 5.
Am vazut-o si eu dupa doua luni intregi pe adorabila de Blanket, care a ramas una si aceeasi. Am reusit cu succes sa-l atragem in capcana pe micutul Lucifer ( dragut caine, dragut de tot ) si sa-l indopam cu popcorn in timp ce admiram miresele, apoi am inceput sa mergem fara tinta prin oras.
" O sa mori de cancer la plamani!" Mda, ce pot sa spun, gogosica poate fi buna si rea in acelasi timp. Mare pacat ca de fiecare data eu pic nasol si ca in final tricoul meu a fost plin de apa, suc si... saliva de om (?) apartinand... unei alte etnii.
Dupa ce toata aventura asta extraordinar de normala a luat sfarsit, l-am vizitat pe bunicul, sfarsind prin a vorbi timp de 10 minute cu motanelul ( Care, doar ca o idee, nu e o pisica. Nu, n-am luat-o pe ulei atat de tare incat sa vorbesc cu o pisica ). Il iubesc pe omul asta siii iubesc rasul lui malefic. Mai ales cand se aude dintr-un cimitir cu vulpi.
Am indepartat substantele necunoscute de pe fata si acum sunt in misiune de cercetare, desi imi pica ochii de somn. De asemenea, am avut o extraordinara revelatie in legatura cu ceva, sau cineva care nu e cum ar trebui.
Ca o concluzie, am trait si eu cum am putut prima parte a ultimului weekend din aceasta vara. Maine o sa dorm ceva mai mult si am sa lenevesc mai rau decat de obicei, ca asa e frumos.

P.S. Tufisul cu vata de zahar rules.

18 august 2012

Originea numelui

Multi dintre voi m-au intrebat ( bine, de fapt nimeni nu a intrebat ) de unde si pana unde numele de Chucky. E o poveste lunga, deci luati un loc si niste inghetata.
Totul a inceput... Bine, habar n-am cand a inceput totul, cert este ca am postat pe Facebook o poza cu mine aratand mai... speriata de bombe si imediat o colega ( oscilez intre doua persoane, habar n-am care din ele a zis) m-a comparat cu Chucky. Si asa mi-a ramas porecla pana in zilele noastre.
Pana la urma povestea n-a fost atat de lunga, dar a meritat pentru inghetata :)) Oricum, ma aseman oarecum cu personajul Chucky, desi tind sa cred ca nu sunt chiar o sadica incurabila sau vreo papusa zgariata si cu fata facuta praf. Nici macar roscata nu sunt. Desi porecla asta nu e utilizata prea des ( de fapt, n-am mai auzit de nimeni care sa o aiba ), m-am obisnuit ca prietenii sa-mi mai spuna asa si ca o anumita persoana ( bunaaa ) sa-mi scrie intotdeauna "Ciachi" in loc de numele adevarat.

P.S. Cam multe paranteze in postul asta, nu?

O lectie despre planurile de vacanta

In aceasta minunata zi monotona de vara am invatat o lectie care ma pocneste de fiecare data cand incerc sa ma abat de la adevarul ei: nu are rost sa-ti faci planuri. Nu conteaza cat de pornit esti sa faci aia si asta si ailalta, la final totul se rezuma la cateva momente in care trebuie sa iei decizii. Si nu le iei. Eu, cel putin, visez de cand ma stiu la "vara perfecta", in care sa-mi pun in aplicare toate ideile trasnite si sa pot taia toate activitatile de pe lista care e la fel de batrana ca si mine.
Totusi, oricat de entuziasmata sunt la fiecare inceput de vara, intotdeauna sfarsesc prin a fi dezamagita de minusculele/inexistentele realizari si sa-mi intorc capul spre un nou an scolar, avand in minte faptul ca nu se va alege nimic de el. Ironia sortii este ca de fiecare data se alege ceva bun din cele noua luni petrecute in banca aia de pe randul de la perete, alaturi de fata careia ii prezint la fiecare inceput de vacanta ideile mele si care, cu multa intelepciune, imi spune acelasi lucru: "Asta ziceai si anul trecut."
Revenind la drama din prezent, sunt cat se poate de uimita de nemultumirea pe care o am la adresa acestei vacante. Pana la urma am fost in doua tabere de toata frumusetea, m-am imprietenit cu niste oameni extraordinari si am trait cateva experiente unice. Si totusi, singurul lucru care ma impiedica sa fiu cu adevarat incantata e afurisita de lista de pe care n-am bifat destule obiective.
Ma gandesc serios sa-i dau foc si sa arunc cenusa intr-un tomberon, odata cu toate ideile preconcepute despre cum ar trebui sa fie o vara ideala. Pana la urma nu conteaza incadrarea intr-un anumit program, e mai important sa fiu spontana si sa gasesc ceva interesant in fiecare lucru marunt pe care il fac.

17 august 2012

Clasa a opta

Cum vacanta trece de parca nici n-ar fi fost, e timpul sa ma gandesc putin la ceea ce ma asteapta in clasa a opta. Faptul ca in mai putin de o luna incepe scoala nu-i un capat de tara, dar gandul ca asta e ultimul an petrecut in scoala generala imi da ceva palpitatii. De ce? Din cauza examenelor, a tezelor unice sau cum s-or mai fi numind si, nu in ultimul rand, pentru ca e ultimul an petrecut alaturi de colegi. Pe bune acum, stiindu-i pe oamenii astia din clasa I imi vine tare greu sa ma gandesc ca n-o sa ne mai prea vedem, mai ales avand in vedere planurile mele cu liceul din alt oras si alte astfel de elemente.
Toti adultii spun ca peste cativa ani nici n-o sa ne mai salutam cand ne vom vedea pe strada, ca nu prea ramai prieten cu cei din generala si ca la liceu se leaga cele mai tari prietenii. O fi adevarat, n-o fi adevarat, inca n-am de unde sa stiu, dar imi e clar ca vreau sa pastrez legatura cu cei alaturi de care am invatat 8 ani de zile.
Pana una alta, mai avem un an in care putem sa fim mai nebuni ca oricand si sa traim cateva experiente care sa faca aceste ultime luni memorabile. Cu cat mai multe amintiri, cu atat mai multe lucruri care sa ne lege pe viitor, nu-i asa? Deci sa-i dam bataie, sa profitam din plin de timpul ramas pentru ca, vara urmatoare, sa putem privi in urma si sa spunem ca au fost 8 ani minunati care ne vor incalzi de fiecare data cand ne vom gandi la ei.

Oripilare

Mai nou, majoritatea site-urilor pe care oamenii din intreaga lume isi pot scrie povestile au fost invadate de o specie ciudata de personaje cu varsta intre 10 si 15 ani ( a nu se intelege gresit, exista si persoane din aceasta categorie de varsta care chiar stiu cum se scrie o poveste reusita) a caror imaginatie da nastere unor creatii de-a dreptul stupide. De ce stupide? Pentru ca au ca personaje centrale... wait for it... persoane ca Sir Justin Bieber si tipii de la 1 Direction. Pe bune acum, cate fantezii poti avea cu niste oameni de genul asta, astfel incat sa ajungi sa scrii povesti despre ei? Devin din ce in ce mai speriata de numarul mare de astfel de ficuri, aparute ca ciupercile dupa ploaie. Sunt atat de multe incat au inceput sa inghita povestile de bun gust, cu un subiect cat de cat original si cu o actiune decent structurata.
Daca ar fi sa creez ceva asemanator noilor povesti, mi-ar iesi ceva de genul asta:

Deci practic neatza. Va salut din Neu Yorc Siti :*:*:X:X:X. Deci sunt aici cu pretenasha mea X(luv u fatooo >:D<:*:*) si tocmai ne-am intalnit pe mijlocu' soselei cu Justin Bieberrrr!!! Cat de tare e asta? Foarte tare :D:*:X:X:X
Eu: Justiiin, buna Justiiin, hello, ce faci? :'>:*
X(luv u fataaa:*): Te iubesc! Esti idolu' meu in viatza, esti da best?:X Vrei sa fii cu mn?
Justiiin(e ashaaa dragutz :X): Yo. Da, vreau. Sh eu te iubesc. Hai sa ne casatorim.
Reaua de X mi l-a furat pe Justiiin :X:*. Ce ma fac?:(( Imi vine sa plang. Sunt trista. Viatza mea a luat sfarsit.
Dar stati! Un print original de la 1D ( cea mai tare banda evaaaar:*) vine si ma invita in orash. O doamne o doamne o doamne!!!! Ce tare!!!! :X:X Si tipul e ashaaaa amuzant :))))))))))))))))))))))

Sfarsit

Nu ma vedeam eu in stare sa scriu asa ceva, dar vad ca se poate :)) Desi gramatica e neobisnuit de buna pentru o asemenea poveste, firul narativ pare destul de nasol incat sa respecte realitatea.

Totusi, nu toate site-urile permit asemenea povesti. Animezup, spre exemplu, accepta ficuri cu personaje din diverse anime-uri/filme, dar cu un standard cat de cat uman de a scrie si cu o idee noua, diferita de cea din anime/film/carte/naiba mai stie ce. Un mod de a descuraja scrierea doar de dragul de a spune ca esti scriitor sunt criticile dure la adresa povestilor cu adevarat proaste(n-am gasit un cuvant mai bun, sorry), critici care sa-i faca pe "autori" sa se simta si sa incerce sa imbunatateasca tentativa de fic pe care au postat-o.
La celalalt capat al problemei s-ar afla Wattpad-ul. Acolo critica nu e, moderatori nu sunt, fiecare scrie in legea lui. Tocmai de aceea site-ul a fost acaparat de povesti cu 1D, Vampire Diaries sau alte prostii inaripate. Sa nu ma intelegeti gresit, n-am nimic cu trupele/serialele luate in vizor, iar daca nu-mi plac, asta e doar opinia mea, dar consider exagerat sa vii si sa scrii o poveste de 5 randuri despre cum te-ai intalnit pe drum cu Justin Bieber si v-ati casatorit imediat, sau sa povestesti un episod din Jurnalele Vampirilor.

Morala? Incercati sa fiti originali, tineti cont de sfaturile primite de la cei care stiu mai multe decat voi si va veti perfectiona.

Ti-a placut? Transmite mai departe!